Yeah I'm back:)... A fost o pauza destul de lunga in care am lasat ambuscada de ganduri sa vina si sa treaca, dar uite ca mi s-a facut dor. Postul din noaptea asta este o pseudo-revelatie puerila, dar o voi impartasi cu voi cu riscul de a nu aduce nimic nou de data asta: Omul are profund sadita in el samanta egoismului, la unii dintre noi ea ramane inghetata in stadiul embrionar, pe cand la altii infloreste cu o viteza coplesitoare. Totul cat se poate de normal pana aici... Insa sunt multi dintre noi carora le pasa de cei carora nu le pasa la randul lor. Reality bites:). Tell me something I dont't know...
Consolarea probata? Tot timpul e vorba de alegere si practic fiecare primeste ceea ce merita intr-o forma sau alta, mai devreme sau mai tarziu. Conturile se regleaza independent de noi, totul e ciclic si roata nu iarta si nu uita niciun demers. A dori binele pentru cat mai multi este un fals ideal, o ineptie copilareasca, pe care unii efectiv nu invata sa o evite.
E cel mai lame sa traiesti, constient fiind, in franturi, sa fii numai suflet si sa rupi din tine, sa dai fara sa ai pretentia sa primesti inapoi. Sa nu inveti niciodata ca motorul oricarei actiuni umane este propriul interes.
Fiecare dintre noi este un mijloc pentru scopurile cuiva, stralucim cat stralucim, dupa care suntem aruncati la cosul de gunoi sau suntem amintiri fade, care nu mai trezesc nimic, poate chiar nici bunul simt de a arunca un zambet sau o urma de respect, presupunand ca aportul nostru la vietile celor din jur a fost pozitiv intr-o oarecare masura.
Am mai spus eu candva, vom fi mereu dezamagiti daca nu renuntam sa cautam propria oglindire in ceilalti. Daca te astepti ca un gest al tau sa come back sau sa marcheze persoana respectiva forever, nu vei acumula decat frustrari.
Suntem cei mai tari in a complica lucrurile simple, a vedea 50 de fatete ale unei probleme cu doua laturi mari si late si asta pentru ca blestemul cutiei Pandorei respira in noi, pentru ca lasam speranta sa nasca dorinte si ganduri de mai bine si mai frumos. Ei bine, la oameni nu functioneaza. Numai ce creezi cu propriile tale maini poate fi asa cum visezi, poate fi controlabil si nu te va trada sau darama. Dar nici asa nu e bine, nu-i asa? Pentru ca unde mai este provocarea daca ai totul exact asa cum vrei.
Sunt putini care se multumesc cu niste marionete in jurul lor, pentru ca indiferent cat de limitat ai fi, tot te trezesti intr-o dimineata cu dorinta nebuna de a lupta pentru ceva care conteaza pentru tine. Insa dupa un timp dupa ce dai tot si un pic peste, povestea se termina, alta incepe si te impiedici intamplator de trecut, doar ca sa primesti un zambet ironic si doua vorbe expeditive...atunci realizezi ca practic nimic din trecut nu conteaza, prezentul si viitorul sunt tot ce ai. Accepti sau iti place sa te lupti cu nisipurile miscatoare?
Uitandu-te inapoi nu faci decat sa alimentezi puroiul unor esecuri sau unor handicapuri care nu vor sa moara. E asa usor sa insiri vorbe, sa le crezi, sa iti setezi noi orizonturi ceva mai mecanice si mai simpliste, dar te lovesti mereu de o problema, suntem oameni, iar oamenii nu stiu ce vor cu adevarat niciodata, pentru ca sunt lacomi si confuzi. "So, what's in it for me? Nimic?! Glumesti, nu? Pey de ce mai purtam discutia asta?", cam astea sunt gandurile reale ale celor din jur, ganduri mascate frumos cu vorbe evazive si limbaj nonverbal.
Imi doresc sa schimb lumea, dar ea nu doreste sa fie schimbata, pentru ca ii este bine asa, pentru ca egoismul este singura ratiune de a fi intr-un context lipsit de iubire pentru celalat in adevaratul sens. Cum sa inveti sa fii egoist? Exista retete? Cum poti iubi fara sa doara, fara sa renunti la tine? Cum poti trai si actiona ca sa iti fie doar tie bine? In conditiile in care shuturile sistematice ale vietii au devenit simple mangaieri, nu sunt in stare sa trezeasca in tine dorinta de a te iubi pe tine inainte pe toate....
Unii nu pot iubi decat asa si nu traiesc cu adevarat decat aruncand orice scut, decat dansand naked on the highway. De ce? Pentru ca sunt liberi, indiferent de palme, de nori sau dezamagiri, pentru ca totul lor este ceva ce unii nu vor fi capabili niciodata sa inteleaga. Iar cand astfel de oameni decid sa puna punct si se stinge ceva in ei, e timpul sa iti pui un mare semn de intrebare privind valorile tale si viata pe care o "traiesti", sa te uiti adanc in sufletul celui de langa tine si sa "vezi" daca in el pulseaza lumina care te elibereaza sau daca nu poti trece mai departe de o privire goala. Ai descoperit prietenie, iubire in jurul tau? Exista sau ti-e frica sa vezi? In ce consta fericirea ta? 
In viata nu exista winners and losers, exista doar oameni care vor sa vada mai departe de imediat, de sigur si oameni care refuza si prefera o pseudo-libertate compensata de "imagine" si teatru lejer.Concluzia? O trageti voi mai bine... iar cand descoperiti un manual "cum sa fii egoist in cativa pasi simpli" dati un semn:). Sau mai bine "Cum sa devii limitat", pentru ca fericiti sunt cei saraci cu duhul.
Hai sa ne facem propria realitate mai frumoasa:). Sa alegem bucuria de a fi liber si sa invatam sa stergem ce ne consuma inutil existenta. Noi sa fim sanatosi...
Sunteti pupati, dragii mei.
Eu
Eu
.jpg)
.jpg)
