"Nu-i nimic mai frumos decat valsul unui colt de mare murdar si salbatic. Incredibil cum ceva atat de "mic" iti da atat de multa libertate"... ii scriam unui prieten, in timp ce imi tarshaiam lenes picioarele prin nisipul ud si ma lasam mangaiata de briza rece... in Vama Veche. Un tablou aproape perfect... o plaja primitiva, aproape pustie... cateva cupluri ce se jucau din priviri... 2-3 trecatori singuratici, un chitarist ce facea serenade lungi valurilor, un soare multicolor ce se ridica usor din strafunduri si imensitatea unei mari. O clipa de fericire daruita atat de usor... Doar eu si marea... si pret de o ora, doua, am simtit ca am totul.
Imi vin in minte versurile unui cantec dintr-un album Savage Garden: "And I want to live like animals/Careless and free like animals/ I wanna run... the wind in my hair and the sun at my feet/...
Odata cu soarele poti vedea tot mai multi oameni, de toate natiile, toti interactioneaza si isi exteriorizeaza emotiile ca si cum nu i-ar vedea nimeni, nu i-ar judeca... Este prima oara cand vin aici, insa am sentimentul ca am tot fost aici, inside my mind. Behold the world you have created!
Aici oamenii au alte identitati. Aici brandurile si banii nu au pic de valoare. Doar oamenii, marea, muzica, soarele si melancolia dau tonul... O punte catre tine. Un loc uitat de lumea moderna...
Oare cati dintre noi pot vedea frumusetea unui astfel de loc? Cati dintre noi cauta si gasesc aici o liniste, un zambet? Oare ce pretuim mai mult, libertatea sau jocul de masti sociale, conformismul, locurile "bine privite" de cei din jur?
Imi vin in minte versurile unui cantec dintr-un album Savage Garden: "And I want to live like animals/Careless and free like animals/ I wanna run... the wind in my hair and the sun at my feet/...
Odata cu soarele poti vedea tot mai multi oameni, de toate natiile, toti interactioneaza si isi exteriorizeaza emotiile ca si cum nu i-ar vedea nimeni, nu i-ar judeca... Este prima oara cand vin aici, insa am sentimentul ca am tot fost aici, inside my mind. Behold the world you have created!
Aici oamenii au alte identitati. Aici brandurile si banii nu au pic de valoare. Doar oamenii, marea, muzica, soarele si melancolia dau tonul... O punte catre tine. Un loc uitat de lumea moderna...
Oare cati dintre noi pot vedea frumusetea unui astfel de loc? Cati dintre noi cauta si gasesc aici o liniste, un zambet? Oare ce pretuim mai mult, libertatea sau jocul de masti sociale, conformismul, locurile "bine privite" de cei din jur?
4 comments:
Hei Oana, imi pare bine ca ai ajuns in cele din urma in Vama Veche.
Este intr-adevar un super loc, care se schimba in fiecare an.
Probabil ca fiecare va pastra in minte primele amintiri din Vama Veche si de fiecare data cand va ajunge acolo le va cauta.
Hai te pup.
Cred ca tuturor marea ne-a lasat amintiri frumoase.. Chiar daca au fost sau nu evenimente demne de luat in seama .. Marea, prin insasi imensitatea ei si frumusetea ei ne ofera un sentiment de libertate.. Ne ofera ceea ce ne-am dorit dintotdeauna.. Sentimentul de libertate.. de implinire .. Atunci cand ajungi pentru prima data in acel an la mare.. si arunci o privire in larg.. te pierzi pentru 2 minute in frumusetea ei.. si pentru 2 minute simti ca nu mai ai nevoie de nimic.. Iar la plecare .. nu imi aduc aminte sa fi plecat vreodata trist .. plecam cu un bagaj bogat de amintiri .. de peisaje memorate..
cat de mult as vrea sa mai vad si eu Vama asa cum ai vazut-o tu acum...problema e ca eu stiu acest loc de acum foarte multi ani si in mintea mea a s-a format o imagine grozava ce s-a alterat tot mai mult pe parcursul anilor...am fost si de 1 mai acolo si din pacate de la an la an zic "Nu mai e Vama ca altadata,pacat!"...din cate am inteles se lupta pentru o Vama fara modernizari stupide dar din pacate nu si pentru o Vama curata...nu inteleg cum se face ca multi vor ceva natural din locul asta dar il distrug din ce in ce mai mult cu atata mizerie...ar fi frumos sa pot vedea inca locul ca pe o insula pustie unde totul luceste,dar au altii grija sa nu fie asa...pacat ca si seara sticlele si paharele de plastic aruncate pe plaja lucessc la lumina lunii :( ...as vrea sa putem pastra cu totii naturaletea locului...dar nah,prea multe animale in jur fara instinct de conservare...repet "Pacat!"
nu mai suport
sa vad insingurarea
dintre gand si gand
acolo-i schimbarea
...
sunt un pescarus
ce in mare se cauta
un pic jucaus
in vise se scalda
Post a Comment