Friday, February 4, 2011

comme un fou...



Je t'aime

by Lara Fabian

D'accord, il existait d'autres façons de se quitter
Quelques éclats de verre auraient peut-être pu nous aider
Dans ce silence amer, j'ai décidé de pardonner
Les erreurs qu'on peut faire à trop s'aimer

D'accord la petite fille en moi souvent te réclamait
Presque comme une mère, tu me bordais, me protégeais
Je t'ai volé ce sang qu'on aurait pas dû partager
A bout de mots, de rêves je vais crier :
"Je t'aime, je t'aime"
Comme un fou, comme un soldat
comme une star de cinéma
Je t'aime, je t'aime
Comme un loup, comme un roi
Comme un homme que je ne suis pas
Tu vois, je t'aime comme ça

D'accord je t'ai confié tous mes sourires, tous mes secrets
Même ceux, dont seul un frère est le gardien inavoué
Dans cette maison de pierre, Satan nous regardait danser
J'ai tant voulu la guerre de corps qui se faisaient la paix
Je t'aime, je t'aime
Comme un fou comme un soldat
Comme une star de cinéma
Je t'aime, je t'aime
Comme un loup, comme un roi
Comme un homme que je ne suis pas
Tu vois, je t'aime comme ça.

Tuesday, January 18, 2011

je veux...



Donnez moi une suite au Ritz, je n'en veux pas !

Des bijoux de chez CHANEL, je n'en veux pas !
Donnez moi une limousine, j'en ferais quoi ? papalapapapala
Offrez moi du personnel, j'en ferais quoi ?
Un manoir a Neufchatel, ce n'est pas pour moi.
Offrez moi la Tour Eiffel, j'en ferais quoi ? papalapapapala

Refrain:
Je Veux d'l'amour, d'la joie, de la bonne humeur, ce n'est pas votre argent qui f'ra mon bonheur, moi j'veux crever la main sur le coeur, papalapapapala allons ensemble, découvrir ma liberté, oubliez donc tous vos clichés, bienvenue dans ma réalité.

J'en ai marre de vos bonnes manières, c'est trop pour moi !
Moi je mange avec les mains et j'suis comme ça !
J'parle fort et je suis franche, excusez moi !
Finie l'hypocrisie moi j'me casse de là !
J'en ai marre des langues de bois !
Regardez moi, toute manière j'vous en veux pas et j'suis comme çaaaaaaa (j'suis comme çaaa) papalapapapala

Refain x3:
Je Veux d'l'amour, d'la joie, de la bonne humeur, ce n'est pas votre argent qui f'ra mon bonheur, moi j'veux crever la main sur le coeur papalapapapala Allons ensemble découvrir ma liberté, oubliez donc tous vos clichés, bienvenue dans ma réalité !

Monday, January 10, 2011

cand timpul se opreste

Voi incerca sa descriu, cred eu, prima mea experienta de Om. Am mai incercat in trecut sa fiu aproape de cei din jur, de multe ori chiar am fost certata ca ar trebui sa traiesc mai mult pentru mine decat pentru ceilalti, ca poate e vorba de un pseudoegoism... ca nu ii las pe ceilalti sa dezvolte, sa isi poarte propriile lupte... Insa cu Diana... cu Diana a fost si este ALTCEVA... Odata cu povestea Dianei m-am lasat purtata de un ocean de trairi de la teama, incrancenare, furie, regret, fericire, coplesire... pana la refuz, confuzie, sentiment de nedreptatire... iar acum... acum cand Diana s-a stins si a pornit pe drumul ei catre Ingeri, astept sa ma imbratiseze resemnarea.

Stau si ma intreb cum poate sa te cutremure atat povestea unui strain? De unde vine elanul nebun de a incerca sa ii mobilizezi pe ceilalti pana la nopti de nesomn si vise apasatoare? Vine din Omul din mine. Pentru ca daca tragem linie, calitatea de Om e cel mai de pret lucru pe care l-am primit de Sus.

Pentru cei la care nu a ajuns povestea Dianei, este vorba de un suflet minunat care a luptat pentru viata cu cancerul. O mana de oameni a initiat o campanie pentru o ajuta pe Diana sa stranga banutii necesari pentru un tratament specific. "Inger sau Spectator" si-a luat usor, usor zborul, administrarea tratamentului a inceput, insa trupul Dianei era prea slabit si a cedat sambata. Gasiti totul despre acest caz impresionant pe www.fii-ingerul-dianei.blogspot.com sau aici pe blogul meu, in postul anterior.

Am demarat acest vis in noiembrie, si in tot acest timp oamenii din jur nu au contenit sa ma surprinda. Faptul ca glasul acestui proiect a fost ascultat si sprijinit, faptul ca oamenii sunt dispusi sa uite de propriile drame si incercari, pentru a ajuta un necunoscut, m-a infiorat pana la lacrimi si m-a facut sa nu ma mai simt nici singura, nici neputincioasa. Unii dintre noi stiu sa nu mai fie nici surzi, nici orbi si atunci... se infaptuieste o minune. Pentru mine pasii mici facuti de aceasta mini-campanie reprezinta dovada clara ca s-a infaptuit o mica minune, ca Oamenii pot fi Oameni, ca stiu sa asculte, sa daruiasca si sa simta, desi contextul nu ii afecteaza in mod direct.

Stiu ca Diana, in drumul ei spre Ingeri, are puterea sa zambeasca si ca micul ajutor primit a alinat putin din suferinta familiei ei. Va multumesc pentru ca ati daruit suflet, gesturile voastre sunt salutare, fie ca au fost banesti sau simple eforturi de a promova cazul Dianei pe facebook, bloguri, messenger, email etc., ati aratat lumii ca va pasa, ca nu suntem simplii roboti biropati, care sunt preocupati doar de interese si obiective.

Daca ar fi ceva ce as lua si v-as ruga si pe voi sa luati din aceasta experienta dincolo de cuvinte... ar fi: sa pretuiti viata, sa invatati ce inseamna iubirea de sine, pentru ca doar asa ii veti putea ajuta si pe cei dragi... sa aveti grija de sanatatea voastra si sa va bucurati de soare, de ploaie, de zambet, de lacrima, de iubire... de lupta minunata, care este viata.

Diana, iti multumim pentru ca ne-ai amintit ce inseamna Om, Inger si Viata!

Saturday, November 27, 2010

Va provoc sa fiti... oameni

Zi de zi suntem asaltati de mesaje umanitare... sunt asa de multe ca nu le mai vedem, se confunda intr-un "zgomot de fond", care nu mai trezeste nimic in noi. Mi-e rusine de starea de pseudoignoranta care mi-a atrofiat fiecare milimetru din creier si inima... si stau sa ma intreb, unde voi ajunge in ritmul asta... unde va ajunge OMUL din mine?
Ne purtam vietile ca pe niste valuri imbacsite prin care nu mai zarim aproape nimic. Ne trezim dimineata pentru a merge la serviciu, a manca si a reveni acasa. Suntem prinsi intr-un cerc lipsit de orice fel de esenta, iar viata... viata se termina la fel de usor cum a inceput. Habar nu avem sa o traim, sa o savuram, sa ne imbatam de emotii si experiente care ne incarca...
Zilele trecute m-am oprit pentru o secunda din goana nebuna catre nimic si am ascultat povestea Dianei (http://fii-ingerul-dianei.blogspot.com/). Un om modest si plin de lumina, care se lupta pentru viata lui. cu cancerul. Da, e vorba de un caz umanitar... Ce sec suna asta?! Da! Probabil ca nu are nimic special fata de multe alte cazuri., insa este un caz pe care chiar am stiut sa il ascult. Daca rasfoiesti stivele de acte medicale ale Dianei, o sa te cutremuri... o sa te opresti un pic si o sa iti spui: Cat mai poate sa indure un singur om? Cata suferinta... Apoi poate o sa te gandesti un pic la familie si la starea ta de sanatate si o sa revii in acelasi cerc stramt numit viata.

Am stat un pic eu cu mine si apoi cu colegii de la birou, si ne-am gandit sa facem ceva. Dar ce sa faci de unde sa incepi? Da.. Diana are nevoie de multi bani ca sa aiba o sansa sa traiasca. Am incercat la fundatii... raspunsul a fost neasteptat de slab, apoi la provideri telecom (pentru o linie telefonica de plata sau sms)... aici am aflat si eu ca toata treaba cu sms umanitar e un business pt mastodontii telecom. Ca te pierzi in proceduri si castiga toate partile implicate (compania telecom, statul). Cu alte cuvinte, omul cu probleme beneficiaza doar de o parte din ajutorul celor multi, celor care nu uita sa fie oameni. Am incercat si la ceva oameni influenti, doar ca sa mi se confirme un adevar perimat deja, ca they don't give a damn, ca lumea se vede prea frumos de sus, ca sa cobori sa o mangai.

Ne-am tot invartit si gandit. Am realizat ca decat sa ne cramponam in faptul ca nu putem face ceva de foarte mare impact, mai bine miscam ceva. Asa a aparut blogul Dianei (http://fii-ingerul-dianei.blogspot.com/)si profilul de facebook cu acelasi nume ca al blogului, sub umbrela campaniei "Inger sau spectator". Tot ce pot sa va spun este ca in momentul in care pornesti o astfel de actiune, in care chiar crezi si realizezi ca sansele sa iasa sunt foarte mici... simti o mare de responsabilitate si apasare... te cuprind tot felul de stari de frustrare, furie fata de lipsa de reactie a oamenilor, tristete, vina.. Nu-i usor, dar e minunat sa iti folosesti atat cat poti mintea si resursele pe care le ai ca sa fii OM.

Ce e de facut? Haideti sa ne jucam o altfel de leapsa si poate ca din joaca noastra iese ceva dincolo de cuvinte. Postati unde puteti linkul catre blogul Dianei (pe blogurile voastre, pe messenger la status, pe facebook, twitter, linkedin, octo etc.). Va propun sa folositi mesajul:

Astazi m-am ajutat pe mine. Incearca si tu, nu se compara cu nimic.. sa simti ca undeva acolo in tine esti OM. Inger sau spectator, tu ce alegi?

Sau ce mesaj va reprezinta, orice idee e binevenita. Va multumesc de acum pentru ca am incredere ca sunteti mai mult decat oameni si ca nu veti fi inerti la leapsa mea, si ma veti sprijini sa spun lumii despre Diana.

Foarte important daca vreti sa donati oricat de putin o puteti face prin transfer bancar sau spunandu-mi direct (sau mail pe office@expomedia.ro) si trimit pe cineva direct la voi sa adune banutii. Aveti absolut toate detaliile pe http://fii-ingerul-dianei.blogspot.com/ sau pe contul de facebook denumit Fii ingerul Dianei, unde va astept cu drag sa dati like, share, sa comentati, sa criticati, pur si simplu sa existati. E in mainile noastre sa nu mai fim de piatra.

BCR, Agentia Sala Palatului -
SWIFT RNCBROBU.


Cont EUR: RO60RNCB0080005684310003
Cont RON: RO87RNCB0080005684310002
Beneficiar: MONICA DELICIA AVRAMESCU (sora Dianei)


Jewel - Hands
Încărcat de Belzebar. - Music videos, artist interviews, concerts and more.

Thursday, October 28, 2010

Tomorrow will be ok



And you
Can bring me to my knees
Yeah

All this time
That I could make you breathe
Yeah

All the times
That I felt insecure
Yeah

And I leave
A burning path of flame

(Chorus)
I’m on the outside
I’m looking in
I can see through you
See your true colors
Cause inside you’re ugly
You’re Ugly like me
I can see through you
See to the real you

All this time
That I felt like this won’t add
Once for you

And I taste
What I could never have
It’s from you

All those times
That I tried
My intentions
Full of pride
And I waist
More time than anyone

I’m on the outside
I’m looking in
I can see through you
See your true colors
Cause inside you’re ugly
You’re ugly like me
I can see through you
See to the real you

All the times
That I’ve cried
All that’s wasted
It’s all inside

And I feel
All this pain
Stuffed it down
It’s back again

And I lie
Here in bed
All alone
I can’t mend

And I feel
Tomorrow will be okay
But I know

That I’m on the outside
I’m looking in
I can see through you
See your true colors
Cause inside you’re ugly
You’re ugly like me
I can see through you
See to the real you

Monday, October 18, 2010

Acolo, aici... pretutindeni

In universul meu secret…

Mainile mele devin aripi si pot zbura chiar acum…

Trupul meu se transforma oricand…

Sunt fluture… sunt cal salbatic…

Sunt vantul si marea.


In locul meu secret, ferit de lumea ta…

Pot vindeca o lume-ntreaga de minciuna si ura…

Pot ajuta rauri de suflete sa isi gaseasca cursul…

Pot desena raiul si sterge durerea iadului din noi…

Pot canta un tot doar al meu si al tau.


In lumea mea din aer…

Particulele sunt mai vii ca niciodata…

Soare rade, cand ploaia il spala usor, intr-un joc de copii…

Prietenii mei isi arata mai des chipurile de ingeri…

Iar tu refuzi nemurirea, pentru ca lumina ta e in efemer.


In coltul meu de raza…

Calatoresc peste mari si tari… si inapoi…

Ma cufund in dansul vietii si sar de bucurie…

Te vad, te descopar si invat sa te cred…

Ma inalt, ma cobor si aleg semnificatia caderii.


Intre mii si mii de senzatii…

Acolo, unde mama este lumina si zambet

Acolo, unde tata este cer si liniste

Acolo, unde tu te pierzi in mari de placere si sunet

Acolo… sunt eu, pierduta si regasita.


Tuesday, October 5, 2010

Focul care ploua

Si focul care ploua


Secunda care cade


Mirosul orei arse


Realul ne desparte... - AB4


Cum ar fi ca o lacrima care nu se mai stinge sa poata modela tot raul si sa il transforme in bine?
Cum ar fi ca realul si imaginarul sa se contopeasca, materializand un vis care vibreaza?
Cum ar fi ca umbra timpului sa nu mai doara?
Cum ar fi ca viata sa se numeasca zbor?
Cum ar fi sa vezi, sa stii, sa poti totul?

Cum ar fi sa... viata?...