What happens when you get sick of yourself?

Sunt multe lucruri pe care le urasc in viata asta: minciuna, prostia, ipocrizia, duplicitatea, superficialitatea, aroganta, tradarea si lista ar putea continua la nesfarsit... dar daca ar fi sa numesc UN LUCRU pe care IL URASC CEL MAI MULT, IL DETEST, MA ORIPILEAZA DE-A DREPTU' la mine in primul rand si la ceilalti, acela il reprezinta COMPLEXELE.

Din punctul meu de vedere, analizand cat de cat la rece, un complex = o stare de a fi complet INUTILA, o activitate sado-maso consumatoare de timp si energie, o gandire exterminatoare de hormoni de fericire, o infranare a propriei libertati de exprimare, o bariera crancena intre tine si ceilalti... Pentru unii (sunt si eu pierduta pe aici...) este foarte usor sa gasesti defecte, peste defecte, peste defecte, pana simti ca te inunda, te sufoca, iti explodeaza in pori si in minte...

1, 2, 3 shi, START... bringing yourself DOWN!!! Nu e de ajuns ca lumea asta defecta te ataca din toate partile, ca "fanii" te pandesc tacticos dupa colt ca sa gresesti si sa iti rada scarbos in nas, ca viata e limitata in timp si spatiu, ca exista REALE probleme pe planeta asta... Nu, nu, nu! Trebuie neaparat sa iti mai torni si tu putin venin in sange, ca altfel nu te simti in apele tale... Ah come on.... I don't get it... too much for me to explain to you and to myself.
Se spune ca unui om frumos trebuie sa i se reaminteasca faptul ca este frumos de "n" ori/zi, altfel cade in depresie. Dar unui om urat, de cate ori trebuie sa i se spuna ca e urat, ca sa se obisnuiasca cu ideea??! FALSE PROBLEME! Iar cu prostia si intelepciunea cum mai ramane?!
In incercarea de a gasi o solutie, daca exista, pentru aceasta "boala", va invit sa descoperiti ceva pareri care mi s-au parut mai avizate, studii....surse, evolutie... Sper sa va fie de folos. Eu ma opresc aici...

"Complexat!” si astfel, cel care eticheteaza simte ca a facut o evaluare globala a celuilalt, extrem de dureroasa si profunda. Insa, daca ne-am propune sa aflam ce stiu oamenii cu adevarat despre complexe am descoperi ca notiunea este vag definita, greu de localizat si interpretat. Cel mai frecvent complexele sunt reduse la unul singur – cel de inferioritate.
Ce sunt complexele?
Tendinte inconstiente care guverneaza atitudinile, comportamentele, visurile oamenilor. Psihanalistii clarifica cel mai bine notiunea de complex, considerandu-l drept o combinatie de trasaturi personale, de dorinte, emotii, sentimente, de atitudini afective contradictorii, intotdeauna inconstiente, care face parte integranta din personalitate.
Cand se formeaza?
Majoritatea psihologilor sustin ca acestea se cristalizeaza in primii ani de viata si nu inseamna boala, ci fac parte din viata noastra de la primul contact cu parintii nostri. E adevarat ca exista cazuri in care ele nu se rezolva de la sine, normal si, atunci, pot determina tulburari caracteriale nu doar la copil, ele se prelungesc in mecanismul nervos ale adultului. Orice eveniment semnificativ din viata copilului este susceptibil de declansarea formarii unui complex. Ex: aparitia celui de-al doilea bebelus in familie creeaza un uragan in viata copilului, care se simtea pana atunci cel mai important, devine gelos, agresiv, frustrat. Animat de sentimente contradictorii – dragoste si ura – de dorinta de reconciliere si de agresiune, el este angoasat, insa ceea ce “se vede” sunt manifestari comportamentale: refuza sa mearga gradinita, nu mai mananca cu lingurita, reincepe sa se exprime ca un bebe. Deci, traind, resimtind acest eveniment (nasterea fratelui/sorei) ca o experienta dureroasa, traumatizanta si poate duce la conturarea complexului de intruziune.
Care sunt efectele complexului?
Odata format, complexul se fixeaza in mintea, sufletului omului si in orice situatie asemanatoare se reactiveaza reactiile distructive, chiar daca parea ca s-a stins in intregime. Ex: poate fi sensibil la nedreptate, revoltat, autoritar sau docil, egoist sau altruist, directia fiind ghidata de temperament sau educatie.
Atitudinile caracteriale se formeaza in functie de situatia frustranta in personalitate, infiltrandu-se motivatia si conduitele complexuale, deci de la acel eveniment ajungem, dupa ani si ani, la reactii exagerate fata de ceilalti oameni resimtiti ca “rivali”.
Cum il pot identifica?
Intalnirea dintre oameni este un adevarat “camp de lupta” pentru a-l domina, supune pe celalalt, pentru “a cuceri teritoriile pierdute” cu multi ani in urma. Elementul esential este acela ca nici nu ne dam seama cand, cum si de ce am intrat in jocul puterii, fiind guvernati de pulsiunile noastre inconstiente. Invingatorul este de obicei cel puternic, cel echilibrat, cel care nu s-a “intalnit” cu evenimente traumatizante sau nu s-a simtit frustrat, angoasat, devalorizat, dar sunt si situatii in care agresivitatea sperie, inhiba si ingenuncheaza adversarul. Satisfacut de marea victorie, dar speriat de reactiile emotionale puternice, se trezeste intre doua extreme ale structurii complexuale aflate in conflict. Dorinta puternica de a face un lucru amestecata cu frica de acelasi “obiect”, reactia defensiva si paralizanta in anumite situatii sunt tot atatea semne ale prezentei unui complex.
Faptul ca nu ne putem explica, argumenta logic ceea ce facem la un anumit moment dat, este un alt indicator al complexului.

• Indicatorii unui complex:

- cand suntem coplesiti de emotie
- cand ne reprimam anumite emotii si astfel ele sunt mai putin resimtite
- cand avem un puternic semntiment de inadecvare (nu sunt prezent, apartin unei situatii)
- cand ne simtim coplesiti de un impuls de nestavilit- cand nu acceptam incurajarile altora
- cand vorbim sau actionam in graba
- cand autocritica este la cote inalte, dar si criticam excesiv alte persoane
- cand suntem extrem de refractari la alte puncte de vedere

Pot fi tratate?
Suntem egali in fata complexelor, dar un soc emotional poate aduce un anumit complex in constiinta si, cu mult noroc, aceasta sa le modifice. Complexele nu sunt intotdeauna negative, nu ne distrug viata, atunci cand le identificam si acceptam, nu ne mai pot perturba si dezorganiza. Insa, reactia noastra in fata identificarii unui complex este de a-l ascunde si de a scapa de el, dar, daca vrem sa ne cunoastem mai bine, sa fim o “fiinta completa” trebuie sa descoperim scopul acelui complex chiar daca acest travaliu este intortochiat si duce la suferinta. Intrezarim la final: sensul vietii noastre si o constientizare partiala a complexului, astfel incat sa depasim suferinta, durerea ce a stat la baza formarii lui.
Complexele ne definesc ca persoana, fac parte din identitatea noastra si in special din vulnerabilitatea noastra, fara de care nu am fi fiinte umane.

• Cum sa integrezi un complex pentru a nu te mai perturba:

- sa-ti permiti sa traiesti emotii foarte puternice indiferent cat de incomfortabil ar fi acest lucru
- sa-ti analizezi gandurile si emotiile pana cand ele reusesc sa aduca alte si alte ganduri, emotii.
- sa te intrebi in mod repetat: “Despre ce este vorba?, Ce legatura are aceasta cu mine?”
- sa “vezi” imaginile din mintea ta si sa te intrebi daca ele descriu cel mai bine starea ta emotionala
Imagineaza-ti cum ar fi sa dispara aceste trairi…”Cum ar fi viata ta, ai pierdut sau ai castigat ceva?”