Dar nu! Ne e teama de singuratate si acceptam cercuri, cerculete de "prieteni". Sa analizam un pic... fiecare grup are asa zisii "lideri de opinie" care sunt trendesetteri de grup, guru celorlalti... ciobanu' turmei care instiga la actiune, inactiune, conflict. Acesti lideri de trib sunt constienti de pozitia lor si "make the most of it" fara a le pasa nici macar o clipa de binele si intersele grupului.
De cele mai multe ori Grupul, Gasca, The Gang se sparge in bisericute, care ulterior ajung tabere adverse. Si lucrurile nu se opresc nici macar aici... Nu, NU! Uneori ajung sa se cupleze unii membri intre ei... shit happens. Este un real test de maturitate. Se iubesc, se cearta si pe urma isi spala rufele in grup si ce este si mai interesant este ca toata Gasca devine un tribunal.. se arunca cu judecati de valoare in stanga si in dreapta si se formeaza tabere. E trist sa vezi cum "prieteni" de-o viata nu se mai saluta. Taking sides against eachother ("tin cu tine fratele meu")... LAME! Grow up! Turnu' Babel... de 2 lei.
Da... prietenii... Wake up!... fa un test.
*De cate ori ai avut nevoie de ajutor si l-ai primit no strings attached?
*De cate ori ti s-a intins mana fara sa o ceri, exact cand te prabuseai?
*De cate ori ai primit fara sa dai?
*De cate ori ai simtit ca gasesti intr-o ora de discutii (nu tete a tete-uri ieftine, usoare) raspunsuri pe care le-ai cautat singur nopti intregi?
*De cate ori te-a durut pana la ura si a ai acceptat ce ti se spune pentru a afla ca este pentru binele tau?
TRAGE LINIE! Deschide ochii... si vei vedea cine iti sunt prietenii... vei descoperi ca in primul rand te ai pe tine si ca daca mai ai inca o persoana care stie sa-ti fie prieten ai totul. Si vei invata ca pentru a avea prieteni trebuie sa stii, sa vrei si dai dai totul ca sa fii tu, la randul tau, un adevarat prieten.
Oameni buni, va multumiti cu prea putin. Traim o data, timpul investit in ceilalti e pretios. Merita sa facem compromisuri ieftine? Mai bine cu o "gasca" minuscula si reala sau chiar singur, decat o multime de FAKE-uri care iti zambesc larg in fata si te injunghie tot zambind pe la spate. Nu are nimeni nevoie de oameni care se schimba dupa cum bate vantul favorabil, oameni mici, fara caracter... oi.
Nu se vrea manifest ce am scris mai sus, este vorba doar de o observatie probata de timp. Am perindat si perind o mie de "gasti" si am invatat sa atribui atat cat pot valoare cui merita si sper sa invete tot mai multi sa faca acelasi lucru, este o dovada de respect de sine, respect pentru viata si respect pentru ceilalti.
5 comments:
Esti prea dura, prea directa si poate un pic subiectiva! Consider ca in viata e bine ca situatii de genul aceste trebuiesc evitate pe cat posibil... indiferent de cat se schimba oamenii si indiferent de cat nu mai sunt ei pe placul nostru! Uneori o minciuna poate face infinit mai mult bine decat purul adevar! Sa invatam sa lasam de la noi... E o calitate mare sa poti sa intorci si celalat obraz atunci cand iei o palma... fara a fi considerat las sau umil! People change! Toti ne schimbam! Si noi si ei! Dar sunt prieteni... de pahar, de interese, de barfa... Si totusi ii numim prieteni... Sunt acolo cand avem nevoie. Nu ai sa te duci niciodata la prietenul de pahar sa il rogi sa te ajute la un proiect pentru serviciu! El e doar omul cu care poti bea o bere! Poate e un pic puerila aceasta gandire dar e asa de adevarata! Sa-i lasam pe toti la locul lor si sa ne gandim cum ar fi daca ei nu ar exista deloc! Sa nu semanam vant! Nu vrem furtuna!
Draga Anonimule,
Nu am zis nicaieri ca un compromis nu e bun si ca intentiile pacifiste nu-si au rostul. Citeste mai adanc randurile mele si vei intelege. Daca tu preferi sa ai "ceva", orice langa tine, e strict alegerea ta si o respect. Eu, in schimb, am obosit. Nu imi mai este frica de singuratate. Cine ramane langa mine in furtuna e real, cine nu e pasare calatoare si nu plang dupa ea. Oamenii care se aseamana se aduna, buruienile in schimb cresc la un loc pentru ca asa sunt PROGRAMATE...
Iata ca ma regasesc si in aceasta poveste…. E foarte ciudat cum ajungi sa te “imprietenesti” cu “cei de la bloc” cuplandu-te cu unul dintre ei. Se intampla. Iar apoi, cum evident este de asteptat, totul se termina. Dar ce se va intampla cu acei prieteni care au devenit comuni? Este oare drept sa aleaga? Sunt sigura ca sunt pusi intr-o situatie foarte neplacuta. Probabil ca te bucuri atunci cand vezi ca toti te-au “ales” pe tine, ca ti-au ramas prieteni desi poate nu toti iti dau dreptate, sau poate nici unul…dar te-ai gandit vreodata daca cei care te pupa cel mai mult in fund sunt adevaratii tai prieteni? Poate te inseli…
Mda, cam asa se intampla cu gastile. As vrea sa nu iti dau dreptate, dar pana la urma cred ca ele sunt formate din prea multi oameni cu insusiri prea diferite ca sa dureze o vesnicie. E bine si frumos la inceput, cand abia ne tatonam, apoi ne distram copios, apoi invariabil intervin conflicte si tot soiul de interese care nu isi au locul. Cred insa ca expresia 'gasaca de prieteni' este o mare utopie (altfel spus teapa). Pentru ca un om sa-ti fie prieten trebuie sa-ti ofere mult mai mult decat companie la distractie si eventual un diagnostic atunci cand iti este rau. Din toata marea asta de oameni cu care te intersectezi este posibil sa gasesti pana la urma acel om care sa-ti stea alaturi toata viata si pe care sa-l poti numi prieten. Daca nu... cam singura persoana care te va insoti toata viata si la care e bine sa tii cat de mult esti fix tu.
PS: O speta interesanta este cea a liderului parasit de gasca dezbinata - dezolant faptul ca se poate intampla si asa ceva.
Nu cred ca esti dura asa cum s-a zis mai sus. Stiu ca sunt mai visatoare din fire dar eu inca mai cred ca poate exista o prietenie adeavarata, acea persoana "that u can rely on" numai ca din pacate este foarte greu de gasit si pana sa ajungi sa o cunosti traiesti o gramada de dezamagiri printre falsii "prieteni", oameni fara caracter care sunt in stare sa te tradeze daca se vad ei in pericol sau ca sa iasa peste tine. Dai de ei peste tot: la bloc, la servici, in gasca...Tocmai de aceea am invatat ca nu e bine sa-ti deschizi sufletul in fata oricarui zambet fals. Oamenii sunt in stare de marsavii care nici prin cap nu-ti trec si doare al naibii de tare sa-ti dai seama ca ai fost tradat, vorbit pe la spate, judecat in lipsa si terfelit in ultimul hal de oameni pe care-i credeai alaturi de tine. Tu singura trebuie sa te remontezi si sa te gandesti ca din fiecare "hop" dintr-asta ai invatat ceva. Ideea e sa rezisti psihic si sa le arati ca esti mai puternica decat ei si superioara prin atitudine. Viata e si asa prea scurta ca sa ti-o mai strici cu oameni de nimic care nici macar nu merita sa te gandesti la ei...
Post a Comment