Da, da... omul nu poate supravietui fara prieteni... Dar cum ramane cu zicala: "Apara-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani ma apar singur". Sunt asa satula de miile de "prieteni" care ne-au impanzit vietile. Prieteni de nevoie, prieteni de ocazie, de pahar, interes, plictiseala... and so on... It kinda' makes me sick. Cred ca incet si sigur se pierde notiunea de prietenie... toate cunostintele, vecinii cu care am copilarit ca deh... asa a fost sa fie, nu i-am ales si nu ne-au ales. Si uite asa ai zeci de prieteni de care nu te leaga nici macar un amarat de subiect de conversatie... ne intoxicam existentele cu deseuri umane. De ce?
Dar nu! Ne e teama de singuratate si acceptam cercuri, cerculete de "prieteni". Sa analizam un pic... fiecare grup are asa zisii "lideri de opinie" care sunt trendesetteri de grup, guru celorlalti... ciobanu' turmei care instiga la actiune, inactiune, conflict. Acesti lideri de trib sunt constienti de pozitia lor si "make the most of it" fara a le pasa nici macar o clipa de binele si intersele grupului.
De cele mai multe ori Grupul, Gasca, The Gang se sparge in bisericute, care ulterior ajung tabere adverse. Si lucrurile nu se opresc nici macar aici... Nu, NU! Uneori ajung sa se cupleze unii membri intre ei... shit happens. Este un real test de maturitate. Se iubesc, se cearta si pe urma isi spala rufele in grup si ce este si mai interesant este ca toata Gasca devine un tribunal.. se arunca cu judecati de valoare in stanga si in dreapta si se formeaza tabere. E trist sa vezi cum "prieteni" de-o viata nu se mai saluta. Taking sides against eachother ("tin cu tine fratele meu")... LAME! Grow up! Turnu' Babel... de 2 lei.
Da... prietenii... Wake up!... fa un test.
*De cate ori ai avut nevoie de ajutor si l-ai primit no strings attached?
*De cate ori ti s-a intins mana fara sa o ceri, exact cand te prabuseai?
*De cate ori ai primit fara sa dai?
*De cate ori ai simtit ca gasesti intr-o ora de discutii (nu tete a tete-uri ieftine, usoare) raspunsuri pe care le-ai cautat singur nopti intregi?
*De cate ori te-a durut pana la ura si a ai acceptat ce ti se spune pentru a afla ca este pentru binele tau?
TRAGE LINIE! Deschide ochii... si vei vedea cine iti sunt prietenii... vei descoperi ca in primul rand te ai pe tine si ca daca mai ai inca o persoana care stie sa-ti fie prieten ai totul. Si vei invata ca pentru a avea prieteni trebuie sa stii, sa vrei si dai dai totul ca sa fii tu, la randul tau, un adevarat prieten.
Oameni buni, va multumiti cu prea putin. Traim o data, timpul investit in ceilalti e pretios. Merita sa facem compromisuri ieftine? Mai bine cu o "gasca" minuscula si reala sau chiar singur, decat o multime de FAKE-uri care iti zambesc larg in fata si te injunghie tot zambind pe la spate. Nu are nimeni nevoie de oameni care se schimba dupa cum bate vantul favorabil, oameni mici, fara caracter... oi.
Daca nu poti fii tu insuti nu ai nimic, un prieten care iti infraneaza personalitatea fara un motiv palpabil face parte din categoria "lasa-ma sa te las", FALS COMPROMIS.
Nu se vrea manifest ce am scris mai sus, este vorba doar de o observatie probata de timp. Am perindat si perind o mie de "gasti" si am invatat sa atribui atat cat pot valoare cui merita si sper sa invete tot mai multi sa faca acelasi lucru, este o dovada de respect de sine, respect pentru viata si respect pentru ceilalti.
Oare ce este amintirea? O umbra a unei povesti? O frantura de viata... Un dar sau un blestem? Ma tot gandesc ce este omul fara amintiri, cand insasi viata se cladeste din momente, pe care le imortalizam si le aruncam intr-un colt prafuit... De ce unele amintiri nu pot fi sterse, de ce nu putem selecta ce sa pastram mereu cu noi si ce nu?
Forta amintirii este incontestabila... este singura certitudine pentru mine... Rasfoind in coltul meu de amintiri, pret de minute in sir am fost transpusa dincolo de granitele timpului si am retrait experiente... zambet, lacrimi, emotie, teama, furie, o avalansa de trairi... Prezentul e prezent si e realitatea noastra, insa undeva in noi trecutul este mereu viu, trebuie doar sa se impiedice de stimulul potrivit care sa il reactiveze... si atunci... reinventezi masina timpului si calatoresti inapoi in tine... O experienta pozitiva sau nu, dupa caz.
Intreaga viata a unui om ajunge sa fie "depozitata" intr-o cutie de carton sau intr-un cufar, dupa disparitia sa... Etapele noastre de evo/involutie sunt surprinse in simboluri, care peste ani sunt percepute din ce in ce mai diferit si cu o intensitate infinit mai mare. Valoarea lor creste odata cu anii. Iar valoarea noastra se redefineste odata cu timpul.
Nu stiu ce este mai rau sa traiesti in trecut sau sa il renegi. Greu de judecat, greu de aplicat... Cand e vorba de amintiri, nu poti actiona radical. Te poti juca de-a amnezia, dar te minti pe tine si astfel ucizi o mica parte din tine.
Cum bine spunea Jean Paul Richter: "Amintirea e singurul rai din care nu putem fi izgoniţi". Optimist personaj, dar daca e vorba de "o frantura de iad", putem atunci dezerta?
Si cum "Amintirea e creaţie continuă"- Oscar Wilde, it kinda' stays with you forever. Acest subiect are doar doua taishuri (bucurie versus tristete=> nostalgie versus depresie) si infinite directii... Un mic simbol al istoriei tale te poate purta oriunde in timp.
Pentru fiecare dintre noi exista momente in care ne oprim din galopul vietii cotidiene si privim inapoi, pentru ca apoi sa ne scuturam tacticos de orice emotie si sa ne continuam drumul.
Din pacate nu putem alege ce sa pastram si ce nu. But we cand try to block some of the bad out of our memories and to refresh the good. Nu prea exista solutii. In genere, binele vine odata cu raul, asa ca nu se poate fenta experienta ca intreg. Ghinion! 
Sincer... si o spun cu groaza... cred ca o mare parte a copilariei se stinge odata cu unul dintre parintii nostri. Dar nu voi intra in acest subiect, pentru ca insasi gandul ma copleseste... Adultul da viata, fara acest dar el nu ar reprezenta nimic. Adultul fara copil, copilul fara adult... utopie...
Cei de varsta a treia sunt foarte activi, fac jogging mult, se plimba, ii vezi peste tot plini de energie si zambet. Peste tot pe unde merg in afara tarii, trag aceeasi concluzie, aceea ca poporul roman in viata de zi cu zi este depresiv, ca nu radem, nu gesticulam, nu ne atingem... suntem pe jumatate morti... Ca si fapt mai inedit am surprins un ALTFEL de protest ecologic in mijlocul Cartierului Muzeelor, unde un tanar locuia intr-un spatiu mai mult decat interesant... 
Socializare- calificativ PENSIONARI pe langa noi. Dupa ora 18:30 cu greu mai gasesti vreun magazin deschis, iar cluburile si restaurantele se inchid foarte devreme. Duminica aproape totul este inchis, pana si muzeele au program scurt. Asa ca daca esti pasare de noapte, te vei bucura in Viena doar de plimbari nocturne printre cladiri impresionante.
Shopping- calificativ EXCELENT cu plus:). Viena se numara printre capitalele-trensetter in fashion din Europa, drept pentru care in centru gasesti cu usurinta toate casele mari de moda, brandurile de success etc. Iar pe Mariahilfestraβe intrii instant in cod rosu daca esti shopping maniacJ.... zeci de magazine te imbie sa investesti timp, bani si energie aici. 
Eu am mers un pic mai departe, am ajuns in Parndorf, un satuc frumos renumit pentru magazinele de tip OutLet, situat la 50 km de Viena. Peste 37 000 metri patrati, 150 de magazine, 600 de branduri arhicunoscute, discounturi de la 30 la 70 %.... Welcome to the guilt free shopping world!
