Nimic nu atrage mai mult decat atitudinea "out of the box". Toti creativii se dau peste cap sa aduca ceva nou sa sa imbrace ceva clasic in haine aparent noi. Publicul larg reactioneaza imediat la produse publicitare creative. O campanie "shui" sau "artistica" genereaza automat dezbateri, "argouri" si glumite repetate la unison de oameni din cele mai diferite categorii sociale. Dar asta inseamna oare ca respectiva campanie publicitate a avut succes?
Sa luam spre exemplu binecunoscuta campanie "laser, frate" aka Teletec. Oralitatea si stilul "funny" ale spotului tv au starnit o adevarata "revolutie" in randul publicului larg, insa daca intrebai pe cineva random daca a retinut numele produsului promovat, aveai o mica, mare surpriza, brandul respectiv nu era asociat cu reclama in sine. Astfel de exemple sunt multiple si din cele mai diverse registre de comunicare.
Concluzia? Multe agentii au transformat ideea de creativitate in publicitate in adevarate concursuri de creatie de tip scurt metraj neconventional, directie care prinde la mase, insa care nu influenteaza decizia de cumparare a acestora. O astfel de abordare castiga multe premii, doar oare vinde? Trebuie stabilite niste limite ceva mai clare intre creatia pura si creativitatea inteligenta in comunicare.
Dar oare unde ar trebui sa inceapa creativitatea si sa se sfarseasca? Greu, domne greu... pentru ca atunci cand te pornesti pe o idee nu te mai opreste nici CNA-ul... Ne atasam de concept si, uneori, uitam care e scopul strategic al campaniei de comunicare, targetul etc. E minunat sa creezi, sa creezi si iar sa creezi, nimic de zis.. Dar daca publicul este orbit de glumite sau cine stie ce efecte de executie si nu proceseaza mesajul publicitar, atunci creatia ta e muta si surda.
Intotdeauna am urat reclamele demonstrative de tip Dero, pana sa ma prind acum multa vreme ca ele isi fac treaba mai bine decat o fac multe reclame creative, pentru ca vand, vand si iar vand! Sunt clare, simple si pe intelesul publicului-tinta aka gospodinele.
Iubesc creativitatea in toate formele ei, mai ales in advertising, dar in ultima vreme focusul este doar pe a atrage atentia, reclama trebuie sa urle de creativitate. S-a uitat de limite, de obiectivele de comunicare, de impactul practic.
Cand eram prin liceu ma batea gandul sa dau la Jurnalism si cand am aflat ca exista o materie care se numea Creativitate la care se dadeau meditatii am ramas speachless... Mi se parea redundanta ideea... Cum sa meditezi pe cineva la creativitate?! Consideram ca tot ce tine de creatie nu cunoaste incorsetari, ca tine de instinct, de pornire interioara. Nimic mai FALS! Orice idee nefiltrata corect este nula, pentru ca nu poate fi tradusa corespunzator pentru receptor. Limbajul si contextul decid daca ideea ta ajunge unde trebuie si isi face treaba.
Condeiul scrie, deseneaza, creeaza lumi peste lumi, dar daca registrul nu este unul inteligibil pentru cel care ii admira creatia, devine un "pseudopicasso" al publicitatii... toata lumea se preface ca intelege si atribuie sensuri - ca sa nu par "limitat" si sa nu fiu marginalizat. Sau, in cel mai bun caz, creatia publicitara se imprima mecanic pe buzele tuturor prin glumite si referiri comparative.
Ce diferentiaza creativitatea de creativitatea inteligenta in publicitate? Cifrele post-campanie, awareness-ul generat si executia. Destul de simplu in teorie. Insa in practica, devine din ce in ce mai greu sa stabilesti niste limite reale... pentru ca pornirea artistului e al naibii de greu de stavilit.
Natura umana este una creatoare, care inventeaza si reinventeaza tot ce intalneste. Este de datoria oamenilor de comunicare sa incerce sa creioneze modele si sa aleaga instrumentele corecte, astfel incat creatia in sine sa fie perceputa si asimilata cat mai aproape de realitatea ei.
Asa ca oameni buni, creati, creati, creati, dar hai sa o facem mai mult cu capul decat cu sufletul, pentru ca poeti sunt multi, dar POEZIILE notabile le numeri pe degete...
N-am mai postat nimic de ceva vreme... Am constatat ca e mult mai usor sa scrii "maxime" atunci cand totul e echilibrat si sigur, cand aceste doua lucruri dispar sau sunt amenintate parca preferi sa pastrezi gandurile tale doar pentru tine... Nu-mi explic de ce. Acum simt sa va scriu, gandurile vor sa iasa... o colectie de dorinte si actiuni, pe care le doresc fiecaruia dintre voi. 
Ce imi doresc de la mine (ordine aleatorie), my inner to do list:
